Jocuri si activitati pentru primul an

Stiu ca uneori e greu (sau pur si simplu nu e timp) sa rasfoiti blogul dupa idei de activitati, asa ca vin eu sa va ajut cu o lista de activitati pentru primul an de viata. Activitati incercate de noi. Chiar si mie mi-a prins bine pentru ca unele pot fi reinventate si la copilasi mai maricei.

Zile senine si chef de joaca!

Sticluta colorata

Joaca in spuma 

Joaca cu cuburi de gheata 

Pescuitul de reviste 

Vopsea pentru copii

Borcan cu spuma

Carduri senzitive 

Jucarie cu orez pentru bebelusi 

Cartile Lucia Muntean

 

 Cu cateva saptamani in urma am comandat in sfarsit cateva carti de Lucia Muntean. Spun "in sfarsit" pentru ca le ochisem cu mult timp in urma, dar am asteptat sa mai creasca Natalia pentru ele.

Am avut putine emotii in legatura cu calitatea lor. In ziua de azi, o revista mai grosuta costa 16 lei si ma gandeam ca nu e cine-stie-ce de capul lor. Dar cand a sosit coletul si am desfacut pachetelul am fost nespus de incantata pentru ca pur si simplu descoperisem o reala comoara.

Si imi aleg cu grija cuvintele :)

Iata postarea mea initiala pe Facebook.

Poeziile si desenele minunate m-au transpus intr-o lume a copilariei; acea copilarie simpla, inocenta, plina de culoare, de personaje de carte care prind viata in imaginatia bogata de copil....Ce mai, aproape pot spune ca mi-am cumparat mie acele carti, atat de multa incantare si visare au adus sufletului meu.

Si apoi...

Dupa cateva zile primesc un mesaj amuzant despre un iepuras care este in cautarea noastra cu un mic cadou din partea Luciei Muntean. Si asa s-au aranjat lucrurile ca fix in Vinerea Mare a ajuns pachetelul (sau am ajuns noi la el :))) pe mana noastra. Erau cateva titluri din colectia Lucia Muntean si o dedicatie care o las mostenire Nataliei :)

Ce pot sa va mai spun in plus este ca fiecare carte este absolut fermecatoare. Cu riscul sa ma repet, dar nu am gasit pana acum o carte de copii care sa imi placa si mie, adultului, la fel de mult ca Nataliei! Nu stiu care e secretul, e ceva aparte in acele poezii si desenele ce le insotesc.

 

 Revenind la detalii practice, Jocurile uite-asa este o veritabila carte de activitati pentru copilasi. Eu am inceput sa o introduc in rutina noastra zilnica si ne amuzam copios imitand impreuna joculetele din carte. Cartea nu este insotita doar de desenele dragalase si rimele vesele, dar tradeaza si experienta de educatoare a autoarei. Probabil ca aceasta este cartea in care se simte clar ca autoarea are o experienta bogata cu copiii, ca a lucrat cu ei, ca stie ce ii distreaza si ce ii ajuta in viata de zi cu zi.

Cele doua volume din Ghici, Ghici, Ghici ce voi desena aici? invata copilul sa deseneze. Primul volum beneficiaza chiar si de aplicatie pentru iPhone!
Poate veti spune ca Natalia e prea mica pentru asa ceva. Pai si ce, ea trebuie sa deseneze? :)) Natalia mereu ma pune sa desenez, iar eu sunt un anti-talent total la desenat. Nici o floare nu imi iese - fac niste rotocoale inegale si cu capetele fluturand zbarlite prin laturi. Ei bine, pentru mine aceste doua volume sunt salvatoare in momentele in care Nati imi indeasa creionul in mana, cu ochii mari si plin de speranta. Ca un copil de 5-6 ani, urmaresc indicatiile, citesc intre timp si versurile si ... Voila! Copilul multumit, mama eroina, desenul incredibil de reusit.
Dar pentru cei cu copii mai mari, am inteles ca desenele sunt special concepute pentru a exersa viitoarele abilitati necesare pentru a invata scrisul.

Dupa cum se vede, v-as povesti pana spre dimineata despre cat de grozave sunt aceste carti! Dar trebuie sa ma opresc aici si va incurajez sa le cumparati si voi.

Pana atunci va las cu Natalia care studiaza cu maxim interes toate titlurile din colectie :))

Suflet de cititor

Cubuletul meu drag, 

Mereu imi promit ca (iti) voi mai scrie, dar uite, navalesc zilele astea peste noi si in putinele momente de relaxare stau si te ador (si te pozez) si mi se invalmasesc gandurile, de prea mult, de prea plin si tastatura imi tace sub degete. 

Iti soptesc printre zulufi cat de minunata esti si stiu ca tu vei tine minte toata viata ce iti spun. 

Avem deja un program, ai dezvoltat mici tabieturi. 

Inainte sa adormi trebuie sa iti citesc o poveste. O asculti linistita, hipnotizata, privind un ursulet desenat pe o cutie de pe dulap. Uneori, foarte rar, adormi cat timp eu iti citesc. In rest, te joci cu parul meu, ma mangai pe obraz, imi mangai genele si imi dai jos ochelarii. Esti atat de delicata si de finuta, incat imi place sa inchid ochii si sa te las sa ma mangai si sa memorezi si tu - ca si mine - acele clipe de pace absoluta. 

Stii, una dintre cele mai dragi amintiri din copilaria mea este aceea in care bunicul imi citea povesti intins in pat si eu ma jucam cu urechea lui. Imi doresc atat de mult ca si tu sa porti in suflet, cu la fel de multa duiosie, o imagine similara. 

Cand termin povestea ta, nu insisti (inca :)) sa incep alta. Ci privesti linistita cum las jos cartea de povesti si deschid cartea mea, lectura de oameni mari. Si ramanem in continuare la fel, tu in bratele mele, mangaindu-ma usor pe fata si privind textul din cartea pe care eu o citesc. 

Deseori, pe parcursul zilei, iti iei singura cate o carte si o rasfoiesti extrem de atenta. Uneori povestesti (pe limba ta) despre ea, alteori o studiezi tacuta si incruntata. Daca sunt langa tine, imi iei mana si o pui pe desenele pe care trebuie sa ti le descriu. Si astfel descoperim impreuna noi si noi povesti, gazduite pe o simpla pagina desenata. 

Dragul meu cubulet, iti doresc sa iubesti mereu cartile si sa iti aduca acelasi sentiment de relaxare si de visare. Sa simti in lectura aceasi placere si tandrete care pluteste in aer in camera ta in aceste dupa-amieze de primavara, cu lumina trecand pufoasa prin draperii portocalii, cu placerea de a sta cu talpile goale, cu incantarea de a te juca cu parul unui om pe care il iubesti. Sa iti lase mereu sufletul liber si plin de zambet, sa iti dea mereu sentimentul ca citind - indiferent unde vei fi ajuns - esti mereu acasa.

Joaca cu paste

Sunt convinsa ca si voi va confruntati zilnic cu problema asta: ce sa mai dati copilului sa stea linistit pana incropiti ceva de mancare.

De aceea m-am gandit sa va arat una dintre activitatiile favorite ale Nataliei cat timp eu sunt ocupata cu mancarea. Bineinteles, dupa scotocirea prin dulapuri si scoaterea borcanelor cu condimente!

O mica paranteza. Amenajati in bucatarie un sertar sau un dulap cu vase cu care se poate juca cel mic - care nu se sparg, nu reprezinta pericole - si lasati-l sa cotrobaie si sa se joace cu ele.

Si dupa ce s-a plictisit de cotrobait, ii pun cateva macaroane intr-un vas si ii dau cateva linguri (tacamuri sau linguri de lemn) si o rog sa mute pastele dintr-un vas in altul. Ce bucurie! Adora sa le auda cum zornaie si este atat de implicata si bucuroasa de activitatea ei, este atat de mandra ca pregateste si ea ceva alaturi de mine.

Si uite asa am si eu liniste cateva minute :) Sper sa functioneze si la voi!

Mama si multitasking-ul

Am obiceiul sa spun - mai in gluma, mai in serios - ca nu am avut habar ce e ala multitaskingul pana cand nu am devenit mama. 

Multitasking la birou? Da, dar activitatea ta este intr-o singura directie. Acasa ai 1000 de lucruri, din 10 categorii diferite: strangi lego de sub dulap in timp ce copilul te incaleca, cainele linge de pe parchet ce tocmai a aruncat copilul si trebuie sa rezolvi repede extragerea piesei de sub dulap altfel copilul va linge si el de pe jos sa imite cainele, asta daca nu va incerca sa ii dea sa bea apa si de aceea canti din rarunchi "Eu am 10 degetele" si incerci si sa aplauzi cu o mana pe parchet, iar intre timp ai o oala pe foc, ceva in cuptor, telefonul baraie nervos cu notificari, asta daca nu suna cineva (cu care trebuie sa ai rabdare) si stii ca neaparat trebuie sa te duci sa intinzi hainele pentru ca le-ai clatit a doua oara (prima oara le-ai uitat in masina), dar nu stii ce sa dai copilului de lucru cat timp tu faci asta, offf si e deja 4 si trebuie neaparat sa ai gata un text pentru publicare.... 

Iar toate astea se desfasoara cu viteza ametitoare in 30 de secunde. Si nu ai pauze nici macar de un pipi pentru ca si acolo copilul e cu tine si te intreaba sau cotrobaie in sertare sau vrea ATUNCI sa se spele pe dinti sau apasa butoane de la felurite aparate. 

Daca am invatat ceva in ultimii doi ani a fost sa ma organizez. Pentru ca sunt una si ma impart in 20. Pentru ca ziua are tot 24 de ore si pentru ca inca am nevoie de somn. Pentru ca desi a avea grija de copil e un job in sine, epuizant si solicitant, se mai adauga la agenda mea si cateva angajamente profesionale care necesita timp si concentrare. Iar intr-o zi nebuna, in ritm de itsy bitsy spider, concentrarea este unul dintre cele mai imposibil lucruri de obtinut. 

Dar vreau sa va vorbesc despre cateva lucruri care pe mine ma ajuta sa duc zilele la capat si desi nu ma pot lauda ca sterg toate taskurile de pe lista, majoritatea sunt rezolvate pana seara. 

Liste

Am foarte multe liste. Deja incep sa imi fac o lista pentru a putea urmari toate celelalte liste :))

Altfel nu vad cum as putea sa tin minte toate cate sunt de facut. In plus, imi doresc sa fac atat de multe incat doar o lista ma poate ajuta sa le ordonez. Esentiala ramane lista cu meniul (si implicit lista de cumparaturi), iar apoi alte cateva liste mai micute: lista cu postari pentru blog, cu proiecte, cu activitati pentru Natalia, lista cu carti de citit, filme de vazut si nu in ultimul rand, lista pentru curatenie. Casa mare, lista lunga :)) 

De asemenea, fiecare zi se incheie cu lista pentru ce am de facut in ziua urmatoare. Si nu neglijez nimic, oricat de lipsit de importanta si aparent stupid pentru a i oficializat pe o lista (de ex. de dat un telefon, de copt paine ca nu mai e in casa sau de strecurat kefirul). 

Recunosc ca listele mele nu sunt (aproape niciodata) complet indeplinite la sfarsitul zilei. Dar in acele momente de respiro cand ma trezesc in mijlocul camerei si nu stiu de ce sa ma mai apuc, lista care troneaza pe frigider este mereu de mare ajutor si ma ajuta sa imi amintesc ce mai e urgent de facut.

Cele 10 minute magice

(unde numarul de minute il puteti inlocui cu cat aveti voi nevoie)

Principiul este simplu: fragmentarea activitatii!

Resimt adeseori o supraincarcare care duce de fapt la panica deloc productiva sau pur si simplu la pierderea timpului cu ochii in calculator (Facebook si Pinterest fiind principalii vinovati). Informatia din jurul nostru este uriasa si este foarte-foarte usor sa iti pierzi concentrarea. De aceea pentru mine aceasta tehnica de lucru a fost salvatoare. 

Imi aloc 10 minute pentru a realiza ceva. Desi par putine, atunci cand ai doar asta in minte, esti si foarte productiv. Puteti pune 15 sau 20, dar nu mai multe. Si folositi o alarma care sa sune sa nu uitati de voi :) 

Iar aceasta regula sa o aplicati atat pentru lucru (fie ceva legat de job sau pur si simplu pentru a face ordine in living), dar si cand deschideti pagina de Facebook. Veti evita astfel sa pierdeti zeci de minute (da, timpul zboara!) citind toate porcarioarele de pe internet: cand stiti ca aveti doar 10 minute la dispozitie, va garantez ca veti tinti spre informatiile cele mai importante :) 

Me Time

Eu prefer sa am dimineata cateva minute de liniste si pace pentru a ma concentra pe ziua care urmeaza sa inceapa. Sa beau in tihna cateva guri de cafea, sa imi consult listele (d'oh!) si sa stiu in general ce am de facut in ziua care abia incepe. Evident, aceste momente de respiro se intampla doar cand si daca doarme Natalia, deci uneori trebuie sa pornesc fara aceste momente. Dar atunci cand sunt, ele pot fi foarte utile!

Adapteaza-te!

Exista un paradox in viata alaturi de copil. Pe de o parte esti nevoit sa (ii) creezi o rutina - de masa, de somn, iar pe de alta parte nimic din viata ta nu mai poate functiona conform unui plan pentru ca un copil poate da totul peste cap intr-o secunda. De aceea e nevoie de o oarecare relaxare si maleabilitate cu privire la ceea ce ai de facut intr-o zi. Vor fi zile foarte bune, dar si zile in care copilul poate are nevoie de tine si esti nevoit sa lasi totul balta. Iar in acele momente nu se poate sa te incrancenezi pe lista. Trebuie sa inveti sa te adaptezi din mers si sa fii relaxat de fiecare data cand planul se schimba. Si se schimba foarte des! 

Spor la treaba sa aveti! :)